
Îmi aduc aminte de perioada în care mi-am cumpărat primul PC (cu monitor separat, tastatură și mouse cu bilă).
Monitorul a fost unul de 19”, foarte mare pentru acele vremuri. Procesorul era un foarte reușit pentium 3 de la Intel.
Abia apăruse internetul cu rețelele de cartier și singurele opțiuni pentru programe, muzică și jocuri erau discurile compacte (CD).
O mare parte din aceste CD-uri se vindeau pe mese și tarabe prin toate piețele și pe toate trotuarele din zone centrale sau aglomerate. Toate acestea erau piratate sau copiate după programe originale.
Acum e ceva de neconceput să cumperi CD-uri cu programe și jocuri piratate de la tarabe. Este destul de ieftin acum să faci o colecție mulțumitoare de jocuri și programe cumpărate originale și cu licență, pe CD sau de pe site-urile producătorilor sau de la magazine intermediare.
Primele softuri – programe și primele jocuri erau cu “plată pe viață”, atât cât rezista CD-ul sau programul copiat în calculator.
Tehnologia era la început și foarte dinamică, ne bucuram de fiecare pas mic făcut de marile companii producătoare de componente pentru calculatoare. Internetul era de la an la an din ce în ce mai rapid și capacitatea memoriei de stocare creștea de la un an la altul.
Programele sau jocurile deja cumpărate erau deja depășite de noile componente (procesoare, memorii, șamd) și nu era ceva neobișnuit să cumperi în fiecare an o nouă variantă de joc sau o nouă variantă de program.
Avansul tehnologic și viteza internetului a ajuns la un platou și a dispărut cumva necesitatea de a cumpăra o variantă nouă de program care aducea un buton în plus sau foarte puține funcționalități.
În același timp a apărut conceptul de Cloud (stocare sau operare în online). Acest nou concept a venit cu noi servicii de conectare cu softurile și automat a apărut ideea de plată cu abonament ce venea la pachet cu servicii extra destul de utile: stocare și procesare, lucru în echipă, joc online, șamd.
Producătorii de soft au nevoie de vânzări actuale pentru a dezvolta produse viitoare mai bune și mai adaptate la cerințe actuale. Ei s-au trezit în situația că nu mai au clienți pentru noile variante de program.
Pentru unii a venit salvarea de la aceste integrări cloud cu variante noi de soft în fiecare an.
Un soft funcțional și fără erori are nevoie de echipe de programatori și vânzări în spate. Un soft gratis sau un soft deschis comunității se bazează tot pe echipe.
Unele dintre aceste softuri gratis sunt susținute cu donații de la entuziaști sau cu donații de la mari companii care folosesc softul respectiv.
Un producător de soft poate căpăta, în timp, o poziție dominantă pe piață și poate deveni abuziv, așa cum a făcut și compania Adobe cu politicile abuzive de tarifare a clienților deveniți captivi.
Este o întreagă dezbatere și lungă discuție, cu multe nuanțe, dacă sunt morale și normale aceste subscribții – abonamente plătite lunar/anual sau dacă e mai corect să primim programul pe viață.
Eu cred că văd foarte limpede toate aceste nuanțe și încerc să clarific câteva aspecte.
- Sunt în continuare companii care produc softuri pe care le poți folosi pe viață sau pe care le poți lăsa moștenire nepoților. (Dezavantaj nu mai beneficiezi de reparare erori, facilități noi, șamd)
- Companii care au softuri pe care le poți folosi pe viață și, dacă vrei noua variantă de soft, plătești o sumă mai mică în baza softului vechi deja cumpărat.
- Softuri cu plata lunară sau anuală. La aceste softuri primești anual sau periodic update sau variante noi de soft. Aici pot apărea și servicii conexe de Cloud (stocare fișiere, setări, procesare Ai, colaborare, sheruire customizată, șamd).
Consider că nu e o impunere sau o obligație. De cele mai multe ori, dacă îmi place softul respectiv și îmi doresc să existe în continuare, îmi arăt respectul față de echipa de producători și cumpăr în fiecare an noua variantă chiar dacă îmi oferă un buton în plus, dacă eu consider că îmi oferă un plus de valoare sau chiar o plăcere în utilizarea acestui soft colorat diferit în fiecare an. E vorba aici și de experiența pe care o oferă softul, producătorii și comunitatea creată în jurul lor.
Dacă eu consider că îmi oferă doar un buton inutil în plus și zero plus valoare, dacă văd că programul are multe lipsuri, erori și este lăsat de semi-izbeliște, așa cum e programul Autocad de la Autodesk, pot considera că acea echipă e doar pusă pe stors bani pe o platformă banală și veche de soft, de la niște clienți captivi, fără să inoveze nimic și fără să fie conectată la comunitatea de utilizatori – clienți privind erorile – bugurile, cerințe specifice și alte nemulțumiri.
Voi ce preferați? Abonament sau plată unică?