Înainte de schi am avut parte de multe ore de derdeluș cu sania în vacanțele de iarnă dintr-un mic sat din Bucovina.
Casa bunicilor era cu acces din ulița care avea rol de derdeluș pe timp de iarnă și pistă de downhill pe timp de vară, cu bicicleta sau pe în alergare liberă.
Îmi aduc aminte de perioada în care mi-am cumpărat primul PC (cu monitor separat, tastatură și mouse cu bilă).
Monitorul a fost unul de 19”, foarte mare pentru acele vremuri. Procesorul era un foarte reușit pentium 3 de la Intel.
Abia apăruse internetul cu rețelele de cartier și singurele opțiuni pentru programe, muzică și jocuri erau discurile compacte (CD).
După o discuție cu un prieten din Bucovina, colaborator vechi la făbricuță de brânză din Italia și după o degustare de trei sortimente aparent asemănătoare de brânză adusă de el, am realizat că timp de 40 de ani habar nu am avut ce e brânza maturată, ce e cașcavalul și ce e brânza “obișnuită”.
În acest articol vreau să scriu despre producători, distribuitori, intermediari și vânzători. Vreau să scriu despre mecanismele și rolurile pe care le îndeplinește fiecare dintre acești actori ai unei societăți moderne de producție și consum alimentar. Despre produse, intermediari și vânzători.
O mare companie “producătoare” de softuri pentru proiectare – Autodesk – a decis că nu mai vinde softurile/programele lor prin distribuitori (resseleri). A decis brusc și brutal, fără nicio consultare a clienților care cotizează anual la abonamentele acestor programe de proiectare.
Treaba distribuitorului va fi făcută, în teorie și practică, de producătorul softului.
Impozitarea în funcție de valoarea locuinței este o altă idee măreață lansată de politicieni, idee expusă pe tarabele presei plătite de aceeași politicienii guvernanți.
Singurele criterii după care se poate impozita cu actualele baze de date o locuință din țară este dată de zona pe harta fiscală, numărul de metri pătrați construiți desfășurați și suprafața terenului aflat în proprietate sau în concesiune (redevențe în loc de impozit la terenuri aflate în concesiune).
La fel ca în cazul apartamentelor de 35 de mii de euro, plafonarea prețurilor la produsele românești nu se poate face pur și simplu pe o piață liberă.
Nu pot să-mi dau seama dacă acești guvernanți sunt analfabeți economic sau dacă impun plafonarea asta din populism tembel și ticăloșie.
Dacă impui direct la el sau prin magazine preț redus, spre eliminarea profitului la producător, acesta nu va mai putea produce și marfa va dispărea de pe raft. Va fi înlocuit produsul românesc cu un produs străin sau cu un produs de calitate mult măi slabă.
Un apartament construit pe un teren mai aproape de centru poate avea un preț. Același apartament, construit la periferie, poate avea un preț mult mai mic.
Indiferent de amplasament, prețul va acoperi toate costurile constructorului, inclusiv profitul.
Orice apartament pus la vânzare cu un preț sub sau peste nivelul real, se va alinia inevitabil la prețurile apartamentelor din aceeași categorie. E la fel ca în principiul vaselor comunicante, sistemul imobiliar fiind unul deschis și nu unul închis, așa cum era înainte de anul 1989.
Momentul este ales foarte bine și cele două întrebări sunt foarte legate una de alta. Dacă nu ai bani la capitală, nu ai oameni, nu ai personal și nici logistică pentru a elibera autorizații pe toată raza capitalei și eventual a zonei metropolitane.
La fel de rău e daca avem bani, dar nu-i putem cheltui pe personal și pe autorizații centralizate.
Legat de întrebarea cu autorizațiile, e nevoie de o centralizare si de o armonizare la nivel de oraș, sa nu mai fie o sorcova urbanistica si administrativa. Doar că e nevoie de legi, buget și personal, nu le poate face pe toate Nicușor pe terasa de la munte sau baricadat cu zilele și nopțile în primărie.
Pe continentul american a început o dezbatere despre un soi de piraterie
Rolul scurtelor reclame care apar în timp ce ne uităm la un video pe YouTube dar și la cele care apar mai mult sau mai puțin cuminți strecurate printre articolele valoroase de pe internet.
În aceeași dezbatere se discută despre rolul aplicațiilor care blochează aceste reclame de pe YouTube și a reclamelor de pe site-uri web.
Mobilier închis sau deschis – transparent sau opac? Mobilă tip vitrină-expoziție, mobilier tehnic-utilitar deschis sau mobilă utilitară – închisă – discretă și minimalistă?
Am pus uși la aproape toate corpurile cu rafturi din casă. O parte din mobila cu rafturi este demontată și am înlocuit-o cu sertarele din faimoasele corpuri “Malm” de la Ikea. Singurele corpuri deschise vor fi cele metalice-utilitare din beci, magazie, debara, din cămară și câteva polițe din bucătărie.
Am eliminat o parte din timp irosit cu ștergerea prafului și aranjare obiectelor pe acele rafturi deschise. Tot mai intră praf și prin acele uși, doar că intră mult mai puțin. Cea mai mare parte din diversele obiecte și cărți vor fi vândute sau donate.